Compușii din cafea

Cafeina
Cafeina este un compus activ farmacologic din cafea și un stimulent ușor al sistemului central nervos. Cafeina se regăsește în aproape 60 de specii de plante inclusiv cacao, nucile de kola, frunzele de ceai și boabele de cafea fiind cele mai cunoscute. Mai mult, cafeina este adăugată în mai multe băuturi carbogazoase populare și este un compus al mai multor produse farmacologice și medicamente eliberate fără prescripție.

O ceașcă normală de cafea oferă aproape 75-100 mg de cafeină. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a concluzionat în ‘Opinia sa Științifică privind siguranța cafeinei’ că ‘un aport de cafeină obișnuit de până la 400 mg pe zi nu dă naștere îngrijorărilor privind siguranța adulților, cu excepția femeilor insărcinate. Aceasta specifică și faptul că un aport de până la 200 mg pe zi nu generează îngrijorări pentru femeile însărcinate sau care alăptează.

Studii extinse au arătat că există o serie de efecte benefice ale cafeinei în regimul alimentar, precum o atenție îmbunătățită, vigilență și performanță fizică. La anumite persoane, însă, pot exista efecte adverse, precum perturbarea somnului.

Antioxidanți
Cafeaua conține în mod natural o varietate de compuși care prezintă proprietăți de antioxidare. Acestea includ acizi clorogenici și melanoidine, care contribuie la dezactivarea oxidanților.
• O serie de studii au arătat o sporire a nivelului de antioxidanți din sânge după consumarea cafelei.
• Anumiți factori (inclusiv nivelul de prăjire, aditivi inclusiv lapte sau zahăr, și raportul dintre cafea și apă) fac dificilă atribuirea acestor creșteri în nivelurile de antioxidanți din sânge compușilor specifici ai cafelei.
• Diferiți compuși antioxidanți din cafea par să aibă efecte diverse în corp, însă sunt necesare mai multe studii pentru a cerceta rolul bioactiv și potențial al acestor compuși înainte de a emite concluzii.
Diterpene
Diterpenele, cafestolul și kahweol, sunt amândouă prezente în mod natural în uleiul conținut de cafea. Cercetările sugerează că un consum mare al acestor compuși pot ridica nivelul seric al colesterolului total și LDL.
• Impactul este legat în mare măsură de metoda de preparare având în vedere că acești compuși rămân în hârtia filtrului la cafeaua filtrată, dar trec în băutură în cazul cafelei fierte prin metoda scandinavă, la cafetieră, la cafeaua grecească sau turcească.
• Cafeaua solubilă nu conține niciunul dintre acești compuși care elevează colesterolul. Consumul moderat de espresso (aproape 2-3 cești) are de asemenea efecte neglijabile, întrucât nivelurile sunt mai scăzute comparativ cu cafeaua nefiltrată, iar porțiile sunt mai mici.
• Anumite studii sugerează că diterpenele pot avea și un rol protectiv împotriva anumitor cancere, deși este nevoie de studii suplimentare înainte de a ajunge la o concluzie.

Alți compuși ai cafelei
Ceilalți compuși ai cafelei se formează în timpul depozitării și procesării boabelor de cafea. Aceștia includ compuși precum ocratoxina A, a cărei sursă este mucegaiul care se poate dezvolta pe boabele verzi de cafea depozitate neadecvat (neprăjite), și acrilamida și furanul, care se dezvoltă prin procesarea termică a alimentelor.

De asemenea, producătorii de cafea au introdus măsuri pentru a evita dezvoltarea ocratoxinei A și monitorizează îndeaproape nivelurile de acrilamidă și furan din produsul de cafea final.